TVA la vânzarea unui camion: România, UE, export

Situația la: 17 septembrie 2026. Acest articol prezintă regulile de TVA aplicabile atunci când o firmă stabilită în România vinde un vehicul utilitar. Nu înlocuiește consultanța fiscală pentru un caz concret.

Cât este TVA la vânzarea unui camion în România?

Cota standard de TVA este de 21%. Ea se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă și care nu sunt supuse unei cote reduse (art. 291 din Codul fiscal – Legea nr. 227/2015).

Nivelul de 21% se aplică de la 1 august 2025. Până la acea dată cota standard era de 19%. Majorarea a fost introdusă prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, care a modificat art. 291 din Codul fiscal; potrivit art. VII din aceeași lege, prevederile privind TVA intră în vigoare la 1 august 2025. Modificarea este sintetizată și în materialul de asistență al ANAF privind cotele de TVA.

Dacă vindeți un camion din patrimoniul firmei către un cumpărător din România, operațiunea este impozabilă și taxa se înscrie distinct în factură. În negociere, clarificați din start dacă prețul discutat este exprimat fără TVA sau cu TVA – la valorile obișnuite ale unui vehicul utilitar, diferența dintre cele două interpretări este considerabilă.

Se schimbă ceva dacă vindeți către o altă firmă din România?

Nu. Cea mai frecventă confuzie este că o vânzare între două firme ar fi „fără TVA”. Nu este așa: livrarea către o altă persoană impozabilă din România este tot o operațiune impozabilă cu cota standard, iar taxa este datorată de dumneavoastră, ca vânzător.

Ce se schimbă este doar situația cumpărătorului. Dacă acesta este înregistrat în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, taxa din factura dumneavoastră devine pentru el taxă deductibilă: o înscrie în decontul de taxă pe valoarea adăugată (formularul 300), unde taxa dedusă se scade din taxa colectată. Pentru el operațiunea este, așadar, neutră din punct de vedere economic – dar taxa se datorează în continuare bugetului, iar cel care o colectează și o declară sunteți dumneavoastră.

Dacă cumpărătorul este o persoană fizică sau o firmă neînregistrată în scopuri de TVA, factura se emite la fel, cu aceeași cotă; diferența este că acel cumpărător nu are drept de deducere.

Când este scutită livrarea către un cumpărător din alt stat membru?

Ca livrare intracomunitară, vânzarea este scutită de TVA cu drept de deducere în condițiile art. 294 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal. Condițiile trebuie îndeplinite cumulativ:

1. Bunurile sunt expediate sau transportate efectiv din România într-un alt stat membru.
2. Cumpărătorul este o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă care acționează ca atare în alt stat membru.
3. Cumpărătorul vă comunică un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritățile fiscale din alt stat membru, iar acest cod se înscrie în factură.
4. Ați îndeplinit obligația de a depune declarația recapitulativă prevăzută la art. 325 alin. (1), cu informații corecte privind livrarea – sau puteți justifica în mod corespunzător deficiența în fața autorităților fiscale.

Punctele 3 și 4 nu sunt formalități administrative, ci condiții de fond ale scutirii. Fără un cod valabil comunicat de cumpărător și fără o declarație recapitulativă corectă, livrarea rămâne taxabilă în România.

Două categorii de livrări sunt excluse expres din această scutire: livrările efectuate de o întreprindere mică și livrările de bunuri supuse regimului special pentru bunurile second-hand prevăzut la art. 312 (detaliat mai jos).

Dacă vindeți unei persoane fizice din alt stat membru, scutirea de la lit. a) nu se aplică: operațiunea se tratează ca o vânzare internă, cu cota standard românească. Codul fiscal prevede la art. 294 alin. (2) lit. b) o scutire distinctă pentru „livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA”, dar aceasta se referă la mijloacele de transport noi în sensul definiției din Codul fiscal – la un camion rulat, situația apare practic doar la vehicule aproape noi.

Ce dovezi de transport cere scutirea intracomunitară?

Sarcina justificării scutirii îi revine furnizorului. Documentele acceptate sunt stabilite prin Ordinul nr. 2.148/2020, care modifică instrucțiunile de aplicare a scutirii de TVA. Potrivit art. 10 alin. (7) din instrucțiuni, documentele care atestă că bunurile au fost transportate din România în alt stat membru sunt cele prevăzute la art. 45a alin. (1) și (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011, care instituie o prezumție de transport intracomunitar.

În practică, pentru un vehicul utilitar sunt relevante:

• factura, cu codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit cumpărătorului în alt stat membru;
• documentul de transport – scrisoarea de trăsură CMR semnată, conosamentul sau scrisoarea de transport aerian;
• polița de asigurare a transportului sau documentele bancare care atestă plata transportului;
• documentele oficiale emise de o autoritate publică, respectiv recipisa unui antrepozitar din statul membru de destinație;
• o declarație scrisă din partea cumpărătorului, cu data și locul livrării și cu identificarea bunurilor livrate.

Recomandarea practică: la un camion care se deplasează pe roți proprii, documentul de transport clasic lipsește adesea. În acest caz, declarația scrisă a cumpărătorului și dovada înregistrării vehiculului pe numele acestuia în statul de destinație sunt piesele pe care merită să insistați înainte de a elibera vehiculul.

Când este scutit exportul într-o țară terță?

Dacă vehiculul părăsește teritoriul Uniunii Europene, livrarea este scutită ca export, în temeiul art. 294 alin. (1) din Codul fiscal:

• lit. a) – livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către furnizor sau de altă persoană în contul său;
• lit. b) – livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către cumpărătorul care nu este stabilit în România.

Aici nu există cerința unui cod de TVA al cumpărătorului – într-o țară terță acesta nu există. Decisivă este dovada ieșirii efective a bunurilor din Uniune. Potrivit art. 2 din instrucțiunile aprobate prin Ordinul nr. 2.148/2020, scutirea se justifică cu factura care conține informațiile prevăzute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, împreună cu:

• certificarea încheierii operațiunii de export de către biroul vamal de export, respectiv mesajul electronic de export validat de autoritatea vamală; sau
• exemplarul 3 al documentului administrativ unic, certificat pe verso de biroul vamal de ieșire.

Art. 2 alin. (5) din aceleași instrucțiuni prevede că exportatorul poate dovedi ieșirea efectivă a bunurilor de pe teritoriul Uniunii și prin alte mijloace de probă, soluție care reflectă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (cauza C-275/18). Aceasta rămâne însă o soluție de rezervă: regula este certificarea vamală.

Cum verificați codul de TVA al cumpărătorului?

Codul comunicat de un client din alt stat membru se verifică în sistemul VIES al Comisiei Europene, serviciul european de validare a codurilor de înregistrare în scopuri de TVA.

Câteva reguli de bună practică:

• Verificați în apropierea datei livrării. O verificare făcută cu șase luni înainte nu spune nimic despre ziua livrării.
• Salvați sau tipăriți rezultatul și păstrați-l împreună cu copia facturii.
• Un cod preluat de pe site-ul cumpărătorului, din antetul unui e-mail sau dintr-o ofertă nu înlocuiește verificarea.

Privire de ansamblu pe cele patru situații

Ce declarați și până când?

Pentru livrările intracomunitare scutite de taxă în condițiile art. 294 alin. (2) lit. a) se depune declarația recapitulativă (formularul 390 VIES), reglementată de art. 325 din Codul fiscal. Potrivit instrucțiunilor oficiale de completare:

• obligația revine persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 sau art. 317;
• termenul este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice în care a intervenit exigibilitatea taxei pentru operațiunile declarabile;
• livrările intracomunitare de bunuri către alte state membre se raportează cu simbolul „L”.

Reamintim legătura de fond: o declarație recapitulativă nedepusă, incorectă sau incompletă pentru livrarea respectivă pune în discuție scutirea însăși, nu doar o sancțiune contravențională. Separat de aceasta, operațiunile se raportează în decontul de TVA (formularul 300), care conține un rând distinct pentru livrările intracomunitare de bunuri scutite conform art. 294 alin. (2) lit. a).

Ce este regimul marjei pentru bunuri second-hand și când se aplică?

Regimul special pentru bunurile second-hand este reglementat de art. 312 din Codul fiscal și este explicat de ANAF într-un material dedicat vehiculelor rulate. El nu se aplică oricărui vânzător, ci doar persoanei impozabile revânzătoare înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care cumpără și revinde bunuri second-hand în cadrul activității sale economice. Aplicarea regimului este opțională.

Regimul poate fi aplicat numai dacă bunul a fost cumpărat de la:

• o persoană neimpozabilă – de exemplu o persoană fizică;
• o persoană impozabilă a cărei livrare a fost scutită de taxă conform art. 292 alin. (2) lit. g);
• o întreprindere mică, pentru bunuri de capital;
• un alt revânzător care aplică deja acest regim.

Elementele esențiale ale mecanismului:

• Baza de impozitare este marja profitului – diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare –, taxa fiind cuprinsă în marjă, nu adăugată peste prețul de vânzare.
• Revânzătorul nu are dreptul să înscrie taxa distinct în factură pentru livrările supuse regimului special (art. 312 alin. 12); factura poartă mențiunea privind regimul marjei pentru bunuri second-hand.
• În consecință, cumpărătorul nu poate deduce taxa aferentă bunurilor achiziționate de la un revânzător care aplică regimul special (art. 312 alin. 10).
• Livrările de bunuri supuse acestui regim sunt excluse din scutirea pentru livrări intracomunitare prevăzută la art. 294 alin. (2) lit. a). Cele două nu se pot combina.

Pentru o firmă de transport sau de construcții care vinde un camion din propriile mijloace fixe, regimul marjei nu este aplicabil: nu aveți calitatea de revânzător. El devine relevant doar dacă activitatea dumneavoastră este comerțul cu vehicule rulate.

Alte ghiduri

Vânzarea camionului în străinătate · Export camioane rulate: limite de vechime · Acte pentru vânzarea camionului · Amortizarea camionului · Evaluare gratuită a camionului

Surse consultate în septembrie 2026: Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare (text publicat de ANAF); materialul ANAF de asistență a contribuabililor privind cotele de TVA, septembrie 2025; Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, titlul VII – art. 291, art. 294, art. 312, art. 316, art. 325; Ordinul nr. 2.148/2020 pentru modificarea și completarea Instrucțiunilor de aplicare a scutirii de TVA aprobate prin Ordinul nr. 103/2016; Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011, art. 45a; instrucțiunile ANAF de completare a declarației recapitulative (formular 390 VIES); formularul 300 – decont de taxă pe valoarea adăugată; materialul ANAF privind regimul special de TVA pentru vehiculele second-hand; sistemul VIES al Comisiei Europene.

Acest articol are caracter de informare generală și nu constituie consultanță fiscală. Legislația fiscală se modifică frecvent, iar tratamentul corect depinde de circumstanțele concrete ale fiecărei tranzacții – calitatea părților, traseul efectiv al vehiculului și documentele disponibile. Înainte de a emite factura, clarificați cazul dumneavoastră cu un consultant fiscal sau solicitați o soluție ANAF.